Distribuția energiei și stupul de albine
Instinctul le determină pe albine să acționeze într-un anumit mod, ceea ce în cele din urmă aduce beneficii întregului roi. Regen Energy, o companie americană de tehnologie, a adoptat așa-numita Swarm Logic pentru a crește eficiența rețelelor de alimentare. În loc să utilizeze un sistem de control centralizat pentru a distribui supraîncărcarea energiei, compania a aplicat sisteme de control local. Astfel, sistemele comunică prin intermediul controlerelor de alimentare fără fir care determină independent unde este necesară alimentarea.
Velcro
George de Mestral, inginer elvețian, a fost primul care a venit cu această inovație. El a fost inspirat de semințele de brusture pe care le-a scosla un moment dat din părul câinelui său. Când le-a examinat la microscop, a descoperit cârlige minuscule care s-ar putea prinde de părul animalului. Acest lucru a dat startul invenției materialului lipicios - Velcro. A fost nevoie de ani buni pentru a pune în aplicare această tehnologie. În anul 1955, George de Mestral a brevetat această invenție. Astronauții, scafandrii și schiorii au fost primii care au încercat-o înainte de a deveni populară la scară largă.
Pielea șopârlei
Șopârlele sunt renumite pentru capacitatea lor de a urca pe pereți verticali și chiar atârna cu capul în jos. Secretul lor constă în fire microscopice de păr numite setae, care acoperă picioarele șopârlei. Setae-le se pot lipi de suprafațe datorită forței Van der Waals - un tip de forță fizică care lucrează la nivel molecular. Produce o aderență foarte puternică care permite șopârlelor să se țină pe orice tip de suprafață. Mulți ingineri au aplicat această tehnologie inspirată de șopârlă în diferite scopuri. Miliardele de setae artificiale permit obținerea unei aderențe ferme fără a utiliza adezivi.
Aripă balenei și turbină eoliană
Biologul Frank Fish a dat naștere unei alte invenții –si anume o turbină eoliană în formă de aripă de balenă. Umflăturile de pe aripioarele unei balene fac ca apa să curgă mai ușor prin flippers, oferind unei balene capacitatea de a se deplasa rapid și fluent sub apă. După examinarea mai atentă a acestui efect, Frank Fish a descoperit că astfel de umflături mici pot fi folosite pe palele turbinei pentru a reduce nivelul de zgomot și pentru a spori eficiența acestora.
Efect de pielii de rechin
Când au studiat pielea unui rechin, oamenii de știință de la NASA au descoperit solzi mici, eleganți, care ulterior au inspirat o nouă descoperire, care să ajute navele prin reducerea semnificativă a efectului de frecare al apei. Efectul pielii de rechin a permis ca iahtul de curse Stars and Stripes să câștige cursa Cupei Americii în anul 1987. În ciuda eficienței evidente a stratului de acoperire, acesta a fost interzis pentru mult timp după aceea. Cu toate acestea, recent, tehnologia a revenit la utilizare.
Trenul de mare viteză și ciocul pescărușului
Eiji Nakatsu, inginer japonez și observator de păsări, a adus un plus în știința modernă cu o altă descoperire. El a observat că pescărușii de mare se pot scufunda în apă fără stropi datorită ciocului ascuțit. Descoperirea a făcut posibilă inventarea unui tren de mare viteză. Astfel de trenuri de viteză creează un “tunnel boom” asurzitor din cauza unei presiuni puternice a vântului. Datorită varfului în formă de cioc, un tren bullet se poate deplasa acum cu zgomot redus și consum redus de energie.
Arhitectură și movile de termite
Observând termitele africane, oamenii de știință au observat că își creează casele în așa fel încât temperatura interioară să rămână aproape neschimbată. Termitele își proiectează cuiburile cu așa-numita tehnologie „răcire pasivă”. Acest sistem include o serie de trape de ventilație în partea de sus și în pereții movilei. Arhitectul Mick Pierce a fost inspirat de casele de termite atunci când a proiectat Centrul Eastgate din Zimbabwe. Datorită acestei tehnologii, aerul cald și rece circulă în mod natural prin conductele și ventilația clădirii.