Piața acționează mai întâi și abia apoi pune întrebări. Știrea că Israelul a lovit infrastructura militară, în loc de cea petrolieră sau nucleară din Iran, a dus la o scădere de 6% a prețului petrolului. Brent și WTI au înregistrat cea mai slabă performanță din 2022 până în prezent. Cu toate acestea, investitorii au evaluat situația cu mai mult calm a doua zi, realizând că Israelul nu a intenționat niciodată să vizeze site-urile petroliere sau nucleare ale Iranului – așadar, de ce o reacție atât de puternică?
Timp îndelungat, tensiunile geopolitice au acționat ca un tampon împotriva unei prăbușiri majore a prețurilor petrolului. Conflictele dintre Israel, Hamas, Hezbollah și Iran au ținut traderii în alertă, incluzând prime pentru riscurile unei escaladări în Orientul Mijlociu. Cu o treime din petrolul mondial provenind din această regiune, orice escaladare ar putea împinge Brentul peste 100 de dolari pe baril.
Realitatea s-a dovedit a fi mai puțin gravă decât era de așteptat. Israelul și-a limitat răspunsul la lovituri asupra unor situri militare din Iran. Tehranul, de obicei agresiv, a adoptat o poziție de reținere, ceea ce a făcut ca piețele să presupună că conflictul s-a rezolvat. Ele s-au întors la fundamente, care acum indică o tranziție treptată a piețelor de petrol către un surplus, punând presiune asupra coborârii prețurilor. Fără surpriză, riscurile de inversare au indicat schimbarea Brentului de la o perspectivă optimistă la una pesimistă.
Dinamica Riscurilor De Inversare Ale Brent
Dar este conflictul din Orientul Mijlociu cu adevărat rezolvat? Au trecut doar șase luni de la tensiunile din aprilie dintre Israel și Iran, înainte ca acestea să izbucnească din nou. Mai mult, scăderea prețurilor la petrol pe fondul unei cereri în diminuare și a unei producții crescute ar putea determina OPEC+ să reconsidere planul de eliminare treptată a reducerilor de producție din decembrie. Recent, Citi a redus prognoza pe trei luni pentru Brent de la 74$ la 70$ per baril, ceea ce este puțin probabil să mulțumească OPEC.
Petrolul are într-adevăr câteva plasamente de siguranță, dar perspectivele în creștere ale unei victorii a lui Donald Trump în cursa prezidențială din SUA conturează o perspectivă distinct pesimistă. Stimulente fiscale ample ar putea duce randamentele titlurilor de trezorerie pe 10 ani peste 5%, mărind riscurile inflaționiste și forțând Rezerva Federală și alte bănci centrale să mențină rate ridicate, afectând negativ economia globală și cererea de petrol.
FMI prognozează o creștere a PIB-ului global de 3,2% în 2025, dar tarifele propuse de Trump ar putea reduce această creștere cu 0,8 puncte procentuale. Până în 2026, această reducere ar putea ajunge la 1,3 puncte procentuale. IEA, OPEC şi U.S. Energy Information Administration anticipează deja o încetinire a cererii de petrol. Este posibil ca previziunile lor să necesite revizuiri în scădere, deoarece surplusul pe piața petrolului ar putea apărea mai devreme decât se aștepta, alimentând un impuls descendent suplimentar.
Tehnic, Brent arată o consolidare pe graficul zilnic într-un interval de 74,15-76,75 dolari pe baril. O străpungere sub acest interval ar justifica inițierea sau adăugarea de poziții scurte.