Bancherii centrali de ambele părți ale Atlanticului pretind că nu se vor opri aici.
Până în mai, indicele prețurilor de consum în SUA a crescut în ritmuri cel mai lente de peste doi ani, înregistrând o creștere anuală de 4%.
În același timp, indicatorul de bază, care exclude costul alimentelor și al energiei, s-a încetinit la cele mai mici niveluri din ultimul an jumătate, la 5,3% față de 5,5% în aprilie.
Cu toate acestea, ambele indicatori sunt de două ori mai mari decât ținta de 2% a Rezervei Federale, pe care banca centrală ar dori să o vadă îndeplinită înainte de a începe relaxarea politicii monetare restrictive.
Conform președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, istoria arată că anunțarea prematură a victoriei în lupta împotriva inflației duce la reapariția presiunii inflaționiste în viitor.
Inflația în zona euro nu înregistrează o scădere susținută, așa cum ar dori BCE.
În iunie, inflația anuală de bază s-a accelerat la 5,4% față de 5,3%, după ce a încetinit în mai la 5,3% față de 5,6% în aprilie.
Președintele BCE, Christine Lagarde, a menționat surprizele neplăcute în ceea ce privește creșterea ca una dintre cauzele pentru care BCE și-a revizuit recent previziunile privind inflația de bază pentru 2023 de la 4,6% la 5,1%.
În 2024, BCE se așteaptă la o scădere a indicatorului la 3%, iar în 2025 la 2,3%.
"Condițiile mai stricte de finanțare sunt principala cauză pentru care se prognozează o încetinire ulterioară a inflației către nivelul țintă, deoarece se așteaptă că acestea vor reduce tot mai mult cererea", se arată în comunicatul BCE, publicat după ședința din iunie a regulatorului.
"Munca noastră nu s-a încheiat încă. Dacă prognozele economice nu se schimbă semnificativ, vom continua să creștem ratele în iulie", a subliniat Lagarde.
"Strângerea condițiilor financiare - acesta este ceea ce facem intenționat", a recunoscut J. Powell.
El crede că Federal Reserve va atinge obiectivul de inflație de 2% nu mai devreme de 2025.
O creștere ulterioară a ratelor este o presupunere destul de bună despre direcția în care se îndreaptă banca centrală, dacă economia continuă să se deplaseze în direcția actuală, a declarat J. Powell.
Săptămâna aceasta, el a confirmat că banca centrală americană nu a încheiat încă ciclul de strângere a politicii monetar-creditoare.
Majoritatea politicienilor din banca centrală se așteaptă că vor trebui să majoreze ratele dobânzilor cel puțin de două ori până la sfârșitul anului, a spus J. Powell joi la un eveniment organizat de Banca Spaniei în Madrid.
"Este puțin probabil ca în viitorul apropiat să putem constata cu certitudine că ratele dobânzilor au atins vârful lor", a declarat K. Lagarde marți în timpul unui forum al BCE la Sintra.
Potrivit spuselor sale, nivelul final al ratelor de dobândă urmează să fie stabilit pe baza datelor economice care vor fi publicate în lunile următoare.
Conducătorii Băncii Centrale Europene nu au îndoieli cu privire la necesitatea creșterii ratelor dobânzilor în luna următoare, dar diferă în opinii cu privire la modul în care reglementatorul va gestiona ratele de dobândă după luna iulie.
În rândul Rezervei Federale nu existe un consens cu privire la necesitatea și momentul suplimentarei creșteri a ratelor dobânzilor. Felul în care se vor soluționa aceste dezbateri ar putea influența condițiile în care Joe Biden va duce campania sa electorală.
Pentru el, succesul sau eșecul politicii Rezervei Federale ar putea însemna o "aterizare ușoară", implicând o continuare a creșterii economice, scăderea inflației și doar o creștere nesemnificativă a șomajului, sau un scenariu "dur".
De aceea, funcționarii FOMC înțeleg că trebuie să fie prudenți, pentru a nu permite ca impactul creșterii ratelor dobânzilor asupra economiei să depășească nivelul minim necesar pentru controlul inflației.
"În acest moment este dificil să evaluăm cât de departe am avansat în strângerea politicii monetare, deoarece există un decalaj temporal între majorarea precedentă a ratelor și restrângerea condițiilor de credit după evenimentele din martie", a declarat ieri J. Powell.
El a remarcat că majorarea ratelor a încetinit investițiile în sectorul de afaceri și sectorul imobiliar, unde activitatea se situează sub nivelul maxim înregistrat anul trecut, chiar dacă unele indicatori s-au îmbunătățit recent.
"Va fi nevoie de timp pentru ca restul economiei să resimtă pe deplin consecințele majorării actuale a ratelor", a spus șeful Rezervei Federale.
Economia SUA a demonstrat rezistență chiar în fața intensificării agresive a politicii monetar-creditare a FRS, evitând până acum recesiunea pe care mulți experți o prevedeau la începutul anului 2023.
Cu toate acestea, îngrijorările în acest sens nu au dispărut. Modelul dezvoltat de Federația Rezervelor Federale din New York, bazat pe curba randamentelor la titlurile Trezoreriei, a indicat luna aceasta o probabilitate de 71% de recesiune în următoarele 12 luni.
Conform strategilor de la JPMorgan, una dintre cele mai probabile scenarii este o "recesiune alunecoasă", care ar avea loc în perioada de la sfârșitul anului 2023 până la începutul anului 2024. Ei au estimat șansele unui astfel de rezultat la 32%.
"Economia SUA poate înregistra o ușoară scădere în urma crizei creditelor în curs, care ar duce la o recesiune", au declarat cei de la JPMorgan.
Miercuri, Rezerva Federală a publicat rezultatele testelor de stres anuale ale sectorului bancar, care au arătat că cele mai mari bănci din SUA au capacitatea de a supraviețui unei recesiuni serioase și de a continua creditarea gospodăriilor și întreprinderilor.
"Rezultatele testelor de stres confirmă faptul că sistemul bancar al SUA rămâne flexibil și rezistent", a declarat Michael Barr, vicepreședinte al Rezervei Federale responsabil cu supravegherea bancară.
Cu toate acestea, chiar a doua zi au apărut cifre care au indicat faptul că Rezerva Federală încă acordă sprijin băncilor, în ciuda eforturilor sale de a asigura investitorii că criza bancară s-a încheiat.
Potrivit datelor Federației Rezervei Federale din St. Louis, programul de finanțare de urgență a băncilor de către Federația Rusă (BTFP) a atins suma de 103,08 miliarde de dolari în formă de credite în săptămâna încheiată la 28 iunie. Aceasta reprezintă cel mai înalt nivel de la lansarea programului acum trei luni.
Experții remarcă faptul că așa-numita "lichiditate în umbră" oferită de Federația Rusă susține comportamentul riscant pe piețe.
Indicele S&P 500 este tranzacționat în apropierea minimelor din ultimele 14 luni, înregistrând o creștere de aproximativ 6% de la începutul lunii iunie.
Investitorii vând, de asemenea, dolarul în creștere și cumpără perechea EUR/USD în scădere, în speranța că fie nu va avea loc o recesiune completă pe ambele maluri ale Atlanticului, fie băncile centrale majore vor fi nevoite să ia măsuri de retragere.
Conform lui J. Powell, recesiunea nu reprezintă cea mai probabilă scenă, deși nu se poate exclude această posibilitate.
K. Lagard a admis la possibilitate ca economia zonei euro, care se află în derivă, să intre în recesiune directă în acest an, dar a subliniat că acesta nu este un scenariu de referință pentru BCE.
Fed a menținut ratele neschimbate în acest luna, dar piețele se așteaptă ca aceasta să le mărească din nou în luna următoare sau în septembrie, înainte de a începe să le reducă în anul viitor.
Conform prognozelor, BCE va crește ratele în iulie și septembrie, dar investitorii pariază că va schimba și cursul și va începe să reducă costul împrumuturilor în 2024 în contextul deteriorării perspectivelor economice.
În plus, băncile americane nu sunt singurele care au probleme.
Potrivit informațiilor Bloomberg, Bundesbank ar putea avea nevoie de asistență financiară din cauza pierderilor suferite în legătură cu obligațiunile achiziționate în cadrul programelor de achiziție de active ale BCE.
"Aceasta este o problemă mai largă, deoarece după ce băncile centrale au tipărit trilioane de dolari în întreaga lume, găinile se întorc acasă să cuibărească, în timp ce băncile se zbat în datorii pe fondul creșterii ratelor de dobândă", a transmis publicația The Telegraph.
"Consiliul European pentru Riscurile Sistemice (ESRB) a ajuns la concluzia că riscurile pentru stabilitatea financiară în UE rămân serioase", se arată în raportul publicat joi de organul de supraveghere a riscurilor financiare al blocului monetar.
"Încheierea perioadei lungi de dobânzi scăzute a schimbat peisajul riscurilor la nivel global, iar impactul complet al creșterii bruște a ratelor de dobândă se resimte doar în timp", se menționează în comunicatul de presă.
Pe măsură ce se apropie de nivelul maxim al ratei, riscurile cresc, motiv pentru care conducătorii Rezervei Federale au decis să nu crească rata în iunie, a declarat săptămâna aceasta președintele Băncii Centrale Americane, J. Powell.
Dacă inflația în zona euro se va încetini mai mult în septembrie decât în vara, pauza în majorarea ratelor BCE ar putea deveni, de asemenea, o realitate.
Cu toate acestea, datele recente privind inflația nu oferă nimic care să împiedice BCE să majoreze ratele de dobândă cu încă 25 de puncte de bază în ședința din iulie, consideră specialiștii de la Capital Economics.
Miercuri, președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a declarat că creșterea ulterioară a ratelor va fi determinată de o piață muncii puternică și de inflație încă ridicată.
Vineri, Departamentul de Comerț al SUA a anunțat că, în luna mai, indicele de prețuri de consum de bază din țară - un indicator preferat al inflației de către FED - s-a redus anual la 4,6%, față de 4,7% în mai.
Aceste date au arătat că Rezerva Federală Americană a avut anumite succes în combaterea inflației, ceea ce a ridicat unele îndoieli cu privire la agresivitatea potențială a acesteia.
Pe 7 iulie va fi publicat raportul privind ocuparea forței de muncă din SUA pentru luna iunie.
Conform prognozelor, numărul locurilor de muncă noi din țară va crește la 200 de mii, după creșterea de 339 de mii în luna mai.
Dovezi că piața muncii din SUA este mai slabă decât se aștepta pot pune sub semnul întrebării reluarea creșterii ratei dobânzii de către FED în iulie.
În iunie, dolarul s-a depreciat față de euro cu peste 2%, pe fondul așteptărilor unei divergențe între FED și BCE.
Iunie a fost o oglindă aproape perfectă a mișcărilor de preț din mai, deoarece perechea EUR/USD și-a recuperat cea mai mare parte a pierderilor suferite în luna precedentă, au remarcat strategii Rabobank.
"Ne așteptăm la o creștere suplimentară a ratei cu 25 p.b. din partea BCE în iulie, dar acest fapt este în mare măsură incorporat în prețuri și, având în vedere încercările perechii EUR/USD de a reveni la nivelul de 1,1000, credem că în acest moment creșterea sa va fi în mare măsură limitată", au declarat ei.
"Credem că perechea EUR/USD va fi tranzacționată în scădere și va trece de suportul de 1,0875 (media mobilă de 50 de zile) și apoi de cel de 1,0816 (media mobilă de 100 de zile), permițându-i să se îndrepte spre 1,0700", a adăugat Rabobank.
Deoarece curbele randamentelor sunt încă inversate pe întregul glob și economia chineză continuă să aibă probleme, aceasta nu este cea mai favorabilă perioadă pentru o valută pro-ciclică cum este euro, susțin specialiștii ING.
"Se pare din ce în ce mai mult că perechea EUR/USD va fi tranzacționată în intervalul 1,0700-1,1000 în cea mai mare parte a trimestrului trei al acestui an", au declarat ei.