Experții de la Credit Suisse, unul dintre cele mai mari conglomerate financiare elvețiene, presupun că pandemia a stimulat dezvoltarea tendințelor în ordinea mondială care au apărut înainte de izbucniea virusului. Acest lucru se referă în principal la consolidarea statului prin extindere bugetară și control sporit asupra cetățenilor.
Putem evita inflația globală?
Economia globală a intrat într-o recesiune profundă în timpul pandemiei. Aproape toate țările au avut de-a face cu o criză economică. Cu toate acestea, analiștii de la Credit Suisse cred că aceste consecințe economice nu sunt atât de grave ca cele din timpul pandemiilor precedente. Desigur, coronavirusul a dus la un număr mai mic de decese decât, de exemplu, ciuma sau gripa spaniolă. Oamenii tineri și de vârstă mijlocie de obicei fac față bolii mult mai ușor decât persoanele în vârstă. Mai mult decât atât, în zilele noastre, medicina și știința au atins niveluri ridicate. În special, vaccinarea în masă a fost lansată la doar câteva luni după izbucnire. De aceea, consecințele sunt departe de a fi la fel de dezastruoase pe cât credeau inițial analiștii.
Cu toate acestea, liderii majorității țărilor lumii au recurs la diferite măsuri restrictive pentru a proteja populația de virus. Criza economică globală a provocat alocarea unei cantități uriașe de stimulente fiscale și monetare. Astfel, potrivit datelor din octombrie de la FMI, statele au alocat aproximativ 12 trilioane de dolari pentru a sprijini economia în timpul crizei. Mulți economiști cred că o astfel de decizie va conduce inevitabil economia mondială la o inflație generală. Această opinie este susținută de faptul că activele unor bănci centrale precum Fed SUA, Banca Centrală Europeană, Banca Japoniei și Banca Populară Chineză au crescut cu până la 41,5% în termeni anuali până în luna noiembrie a acestui an, ajungând la aproximativ 27,9 trilioane de dolari. Astfel, oferta monetară globală M2, și anume fondurile în numerar și non-numerar, precum și alte agregate monetare, a crescut brusc pe fondul crizei existente.
Cu toate acestea, Credit Suisse consideră că această creștere a ofertei de bani și cea a indicelui prețurilor de consum nu s-au corelat de mai bine de 30 de ani. Mai mult decât atât, este puțin probabil ca acest raport să se redreseze în viitorul apropiat. Dacă autoritățile continuă să crească cheltuielile monetare și gradul de transformare a cheltuielilor bugetare în consum, inflația globală va fi inevitabilă. Experții Credit Suisse cred că, după pandemie, lumea își va reveni într-un ritm lent, iar inflația abia se va observa. Cu toate acestea, analiștii nu neagă faptul că lumea s-ar putea confrunta cu o inflație mai mare din cauza schimbărilor demografice sau a factorilor politici.
Intenția de a limita dependența între țări
Relațiile economice internaționale, precum și rolul instituțiilor multilaterale au început să dispară chiar înainte de pandemie. Până în prezent, putem vedea cum această tendință s-a intensificat. De aceea, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a retras trupele americane din Irak, Siria și Afganistan. El a planificat, de asemenea, reducerea prezenței militare în Germania și a abandonat mai multe acorduri internaționale. În același timp, China devine principalul adversar al Statelor Unite. Astfel, este evident că relațiile economice dintre aceste țări devin mai încordate.
Cu alte cuvinte, majoritatea țărilor încearcă să obțină independența una față de cealaltă. Această politică face ca țările să-și retragă firmele din țări cu condiții mai profitabile. Acest lucru, la rândul său, provoacă modificări în lanțurile de aprovizionare. Ca parte a acestei politici, China intenționează să reducă unele proiecte în America Latină și Orientul Mijlociu, concentrându-și influența asupra Asiei de Sud-Est.
Consolidarea statelor și "controlul subcutanat"
Statele și-au extins puterile în timpul crizei. În această situație, unii lideri de stat au început să ia decizii fără să țină cont de parlamente. Experții Credit Suisse cred că, la sfârșitul crizei, unii lideri politici nu vor dori să își schimbe politicile. Această practică globală contribuie la crearea unui anumit tip de cetățeni care își vor pierde în cele din urmă motivația de a concura, așteptând asistență financiară din partea statului.
În timpul pandemiei, majoritatea țărilor au început să folosească tehnologii pentru controlul și colectarea în masă a datelor cu caracter personal. Astfel, chiar și companiile au început să dețină o cantitate uriașă de informații personale despre cetățeni. Mulți experți presupun că guvernele pot introduce așa-numitul "control subcutanat" asupra cetățenilor lor. Vorbim despre tehnologii speciale care vor permite colectare și analizarea informaților despre sănătatea oamenilor. Astfel de tehnologii pot fi folosite și ca factor de influență asupra alegătorilor în timpul alegerilor democratice.
Creșterea interesului pentru orașele mici. Inegalitate socială.
În timpul pandemiei, munca la distanță a devenit foarte populară. Cu un număr imens de oameni din multe țări care lucrează acasă, orașele mici vor dispune de o cerere mult mai mare decât înainte.
În plus, în multe țări, există un număr semnificativ de posturi vacante în sectorul informal. Astfel de organizații nu oferă oamenilor garanții sociale de bază. În timpul pandemiei, angajații din acest domeniu erau în primul rând expuși riscului de a-și pierde veniturile. Experții Credit Suisse cred că necesitatea de a depăși inegalitățile sociale va duce la noi impozite redistributive.